“Am încercat totul. Plasturi, gume, am încercat să le reduc… n-a mers. Voință n-am… Mi-am luat țigara electronică – bani aruncați pe fereastră. Dacă nici asta nu merge… nu știu ce mă fac.”

Prin “asta” – înțelegând metoda Allen Carr. Mai exact, sesiunile.

În 90% din cazuri, în sesiuni ajung oameni care rostesc aproape identic vorbele de mai sus; au încercat toate metodele posibile de renunțare la fumat. Ba chiar au și citit cartea lui Allen Carr și… n-a mers.

Să le luăm pe rând. Întâi să dăm deoparte metodele care se bazează pe marele non-sens: consumă nicotină ca să scapi de nicotină. E vorba despre toate produsele care conțin nicotină și care promit că te vor dezvăța de “obiceiul” fumatului. Metodele acestea sunt ernoate pe toate planurile: fumatul e o dependență de drog, nu un obicei urât, cuplată cu asocieri. Aceste produse nu rezolvă nici dependența de drog, ba chiar o întrețin, și nu rezolvă nici “gândurile”. Deci, uităm de ele.

Ajungem la cartea lui Allen Carr. De ce nu funcționează ea mereu? Motivele sunt multiple. Cel mai adesea, cartea nu se citește integral. Se frunzărește. Se citește pe bucăți: azi un capitol, mâine un capitol, peste o lună o să termin. Pentru că, nu-i așa, însuși Allen Carr dă o indicație importantă la începutul cărții: “Nu te lăsa de fumat până n-o termini.” Perfect! O termin la anul. Și-atunci evident că se diluează informația. Alteori, tocmai pentru că micuța carte e o chintesență a programului de sesiuni, lucrurile nu se înțeleg pe de-a-ntregul. Și mergem mai departe cu lectura, fără să ne dam seama de asta. Spre deosebire de carte, în sesiuni, mecanismele se explică pe larg, iar terapeutul verifică la fiecare pas dacă lucrurile s-au înțeles și, mai ales, dacă s-au acceptat. Când citești cartea, dacă ai o întrebare, nu-ți poate răspunde nimeni și iată cum este foarte probabil să citești cartea cum trebuie, dar să râmâi cu zone complet neclare, pe care n-are cine să ți le clarifice.

Și uite-așa ajungem în sesiuni. Oamenii vin în sesiuni crezând (sperând) că poate aici li se va oferi acel ingredient magic, cu ajutorul căruia să scape definitiv de fumat. Mai mult decât atât, mulți cunosc deja oameni care au participat la sesiuni și, în doar câteva ore, s-au metamorfozat din fumatori înrăiți, cu zeci de ani la activ, în nefumatori zen, gata să propovăduiască semenilor această metodă minunată. E un miracol!

Lămurim lucrurile încă din primele minute: nu facem miracole. Nu rostim incantații magice, nici nu spălăm creiere, nu hipnotizăm oamenii și nici lobotomii nu facem. Ce reușește metoda este să conducă omul pas cu pas către formularea dorinței de a scăpa. Cum o facem? Simplu. Arătăm exact în ce constă capcana fumatului, înlăturam frici și oferim câteva instrucțiuni importante pentru perioada de după sesiune. Cu alte cuvinte, imaginați-vă că sunteți într-un labirint, noi vă oferim harta ca să ieșiti de acolo, dar nu vă putem trece pragul. Iar atunci când omul reușește să treacă acest prag, să se elibereze, el devine 100% stăpân pe propria-i libertate. Dacă apoi însă dorește să se joace cu focul, nimeni nu-l poate opri.  Sigur că vor exista momente de tentație, întrebări, gânduri fel de fel. Să nu subestimam o industrie care, deși nu are voie să-și facă publicitate în mod clasic, cheltuie anual sute de milioane de dolari pentru promovare. Unde se duc, mai exact, acești bani? Răspuns: în mintea oamenilor. Research. În cercetarea gandurilor lor, în plantarea stereotipurilor încă din primii ani de viață, bani care apoi se amortizează prin: “Hai să trag un fum, ce-o fi? Oare cum o fi după atâta timp? Sigur nu mi se întâmplă nimic de la un fum!”

Și te-a prins.  Încet încet, cu o țigară azi, alta mâine, două la o petrecere poimâine și tot așa, până ajungi din nou la pachetul fumat zilnic, pe care l-ai lăsat în urmă cu X luni, sau chiar ani.  Ce s-a întâmplat? Unde s-a evaporat efectul metodei?

Simplu. Efectul metodei și toată fericirea pe care ai simțit-o atunci, toată munca de după și toate victoriile de nefumător s-au evaporat în acel prim fum, tras de curiozitate. Asa cum s-a fumat și prima țigară, la adolescență, tot din curiozitate, crezând că nimic nu ni se va întâmpla.

”Dar de ce la Cutare a mers și la mine nu?”

…se întreabă uneori oamenii. Din punct de vedere terapeutic, se întâmplă aceleași lucruri de ficare dată. Ce se schimbă? Oamenii. Cu alte cuvinte, diferența dintre un exemplu de succes și un eșec stă în capacitatea oamenilor de a se relaxa în sesiune pentru a primi și înțelege conținutul metodei, în abilitatea lor de a accepta informațiile și, cel mai important, ce ”face diferența” este însăși respectarea instrucțiunilor după sesiune. Le respecți? Ai succes. Nu le respecți? Atunci bazează-te pe noroc.

Nimic nu e infailibil. Nicio formă de terapie nu va ajuta niciodată pe nimeni, dacă persoana în cauză nu dorește schimbarea și dacă nu respectă “rețeta” care i se dă. Există reapucări de fumat chiar și după sesiunile Allen Carr. Fumatul e o capcană sinistră și subtilă, din care e ușor să scapi, dacă o înțelegi și dacă respecți câteva indicații. Dar trebuie să râmâi cu garda sus și să respecți instrucțiunile pe care le primești. Ca să nu te prindă din nou.  Însă chiar în condițiile în care, da, raportăm și eșecuri, tot rămânem cea mai bună șansă de scăpare pe care o au fumătorii în acest demers.

Iar dacă ținem cont și de faptul că, din câte știm, suntem singurii care garantează că-ți primești banii înapoi în cazul unui eșec, nu ai niciun motiv să nu încerci cea mai elegantă și eficientă metodă ca să scapi de fumat – Metoda Allen Carr.