La varsta de un an, copiii din Romania trec printr-un fascinant ritual: luatul motului sau ruperea turtei, dupa caz, gen, regiune sau obicei. Acest ritual mai este insotit de un altul, menit sa le releve celor mari, viitorul celui mic: alegerea obiecetelor de pe tava. Nici nu stim ce sa mai inghesuim in fata copiilor: bancnote fosnitoare, monede lucioase si carduri de plastic, doar doar or alege ceva banos, bijuterii sclipitoare, pixuri care tacane si tot soiul de lucrusoare simbolice, vestitoare de destine importante.
La vremea mea, pe langa banuti, bijuterii, farduri, carti si stilouri, cineva a pus pe tava mea…o tigara. Pe care, fara ezitare, am luat-o si am dus-o la gura. Momentul este imortalizat intr-o fotografie. De cum o voi avea, o voi posta, pentru atestarea autenticitatii momentului.
De pe acea tava am mai ales un stilou, pe care nu stiam sa-l tin intre degete si, din cate mi s-a spus, o carte pe care, de asemeni, n-am putut s-o ridic de pe tava. Interesant cum tigara am dus-o la gura intr-o secunda. Cum poate sti un copil de 1 an ce se face cu tigara? Cum se manevreaza ea? Daca stai sa te gandesti, gestul este oarecum complex. Depaseste granita unei manipulari de baza. Veti spune ca la asemenea varste, copiii descopera universul inconjurator ducand totul la gura. E adevarat. Insa de ce restul obiectelor au ramas bine mersi pe acea tava, in vreme ce doar tigara a fost dusa la gura?
Raspunsul e simplu. Nu mai vazusem pe nimeni in jurul meu mestecand stilouri sau carti. In schimb, vreme de 12 luni – altminteri chiar primele din viata, vazusem multa lume morfolind niste tuburi albe si scotand fum.
Parintii care cred ca-si protejeaza copiii fumand in alta camera, cu jumatate de corp in afara geamului din bucatarie, reusesc s-o faca doar pe jumatate. Ii protejeaza doar de noxele fumului de tigara. Dar nu-i protejeaza de imaginea pe care o creeaza. Nu-i protejeaza de asocierile periculoase care transforma cativa ani mai tarziu un om lucid, rational si inteligent intr-un sclav, intr-un dependent de drog, intr-un om care nu-si poate imagina o seara in oras, o zi la serviciu, o vacanta, o cearta… care nu-si poate imagina viata fara tigara.
Ori de cate ori ne vedem tatal trantind telefonul nervos si aprinzandu-si o tigara, mintea noastra pura, de copil, intelege ca, daca esti nervos, tigara te calmeaza. Ori de cate ori ne vedem mama pufaind si sporovaind fericita ultimele noutati cu o prietena, mintea noastra intelege iute: distractia e mai mare daca fumezi.
Sursa: www.dphclub.com
Copiii invata totul la o viteza pe care noi, adultii, n-o intelegem. Ca parinti, copiii ne adora. Parintii sunt sfinti pentru ei. De aceea, lucrurile pe care le facem si vorbele pe care le spunem e bine sa fie cantarite. Nu poti sti unde va ajunge copilul tau, dar poti face in asa fel incat lucrurile rele sa nu le invete chiar de la tine, modelul lui numarul 1.
La multi ani, copii!
Diana Vasiliu, terapeut Allen Carr Easyway Romania
